Stagiu Aikido Cluj 2012

In perioadat 22-25 martie a avut loc la Cluj stagiul international care l-a avut ca invitat si mentor pe Sensei Kobaiashi. Astfel am avut mare placere si onoare sa invatam modul cel mai bun prin care se fac anumite tehnici si sa schimbam vechile „naravuri”, gresite de atlfel si sa ne adaptam la noile invataturi. Am avut , dupa cum va spuneam oportunitatea de a ne da seama unde gresim la diferite tenkanuri, facute foar pe jumatate, sa ne indreaptam la propiu atunci cand suntem uke si trebuie sa „primim” tehnica cu spatele drept si atenti la tori, chiar daca nu dorim sa opunem rezistenta si sa lucram relaxat. Inca o data ni s-a repetat, cu toate ca este un lucru pe care toti il stim, dar din pacat nu il aplicam, ca trebuie sa lucram relaxat din toate punctele de vedere, rar pentru a intelge si a aplica fiecare parte a tehnicii exact asa cum trebuie. Printre tehnicile pe care le-am reinvatat si studiat in acest 3 zile de antrenament intens s-au numarat: – Yokomenuchi irimininaghe – Yomomentuchi shihonaghe – Katatori iriminaghe – Shomenuchi ikio – Uchiro irote tori iriminaghe – Yokomenuchi kotegaeshi – Shomenushi sokumen iriminaghe Ceea ce a fost cel mai interesant si m-a ajutat pe mine personal cel mai mult este faptul ca am recapitualt si ni s-a atras atentia asupra unor lucuri de baza, cum ar fi deplasarile atunci cand facem tehnica, unghiul in care ne deplasam atunci cand suntem atacati, deplasarea in linie, module in care trebuie atatcat corect , pozitia ukeului atunci cand ni se face tehnica si alte lucuri marunte, dar de o deosebita importanta asupra carora poate nu mai dam atata atentie dupa mai multi ani de practica, sau poate ca avem impresia ca le facem automat. Orice „readucere aminte” este mereu bine venita, lucuru care s-a si intamplat. Mai presus de orice tehnica si gresela asupra carora trebuie sa insistam, ceea ce mi-a revenit in minute au fost cuvintele lui Fugita sensei si anume ca urcarea in grad este o mare responsabilitate si mai presus de orice trebuie sa fii modest pentru a da un exemplu si pentru ca oricati ani de practica ai avea mereu o sa greseti. Imbunatairea este continua, invatarea este continua si anii de practica trebuie sa iti dea acea asezare si inteleptiune pentru a te concentra mai mult pe practica in sine si nu pe extinderea „orgoliului” oferita de o centura colorata. Ceea ce imi doresc pentru mine din tot sufeltul este ca atunci cand intru pe tatami fie ca este cu centrua alba sau cu hakama, sa raspandescin jurul meu o energie pozitiva, un calm si o asezare pentru a privi tehnica in alsambulul ei, iar senseiul care preda, sa vada gradul adevarat indiferent de culoarea centurii. Ce am observat la toti marii sensei, cum este Fugita sensei sau Kobaiashi sensei, este ca au o energie pozitiva care este manata prin toti prorii, o siguranta care este greu de explicat in cuvinte, la acea energie pozitiva ma refer. In acest moment, imi reaminutesc una dintre ultimele prelegieri alea lui Sensei Fugita, la care am avut deosebita placere si onoare sa particip, atunci Sensei spunea ca indiferent de gradul pe care il ai, daca renunti sa vii la sala sau practici foarte rara, nu mai poti considera ca ai acelas grad. In concluzie inca o data stag In timpul acestui stagiu mi s-a intiparit si mai puternic cu putinta faptul ca trebuie sa practic cu seriozitate, regulat si chiar daca unori oboseala este dispusa sa ma tina departe de tatami cred ca lupta trebuie castigata de exersarea tehnicilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *